SĂRBĂTOARE. Pe 15 august, credincioșii ortodocși și catolici celebrează Adormirea Maicii Domnului, o sărbătoare deosebit de importantă în calendarul bisericesc. Această sărbătoare, cunoscută sub numele de Sfânta Maria, este celebrată de două ori pe an: pe 15 august, când este zi liberă legală în România, și pe 8 septembrie, când Biserica prăznuiește Nașterea Maicii Domnului.
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria, având rădăcini în secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului a început să se dezvolte, după ce Sinodul IV Ecumenic a stabilit că Maria este Născătoare de Dumnezeu. Deși locul de origine al sărbătorii rămâne necunoscut, mormântul Maicii Domnului și biserica ridicată deasupra acestuia se păstrează și astăzi în Ierusalim, lângă Grădina Ghetsimani. Pelerinii care ajung aici pot vizita icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.
Adormirea Maicii Domnului și ridicarea trupului său la cer sunt considerate ultima taină în lucrarea de mântuire a omenirii, încheind astfel ciclul început cu Învierea lui Hristos și Înălțarea Sa la ceruri. Potrivit tradiției bisericești, Maica Domnului a trăit mulți ani după Înălțarea Fiului său și a fost înștiințată de Sfântul Arhanghel Gavriil cu trei zile înainte de moarte că va părăsi această lume pentru a intra în viața veșnică. Deși Apostolii erau răspândiți în lume, aceștia au fost aduși miraculos la Ierusalim pentru a fi alături de ea. După ce și-a luat rămas bun de la cei prezenți, Domnul a coborât pentru a primi sufletul ei, moment reprezentat frecvent în iconografia ortodoxă.
Tradiția menționează două variante ale evenimentelor care au urmat Adormirii Maicii Domnului. Prima susține că trupul său a rămas în mormânt timp de trei zile, după care a fost ridicat miraculos la cer. Cea de-a doua variantă sugerează că trupul ei a fost răpit la cer din mâinile Apostolilor Petru și Pavel, lăsându-le doar pânza în care era înfășurat.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este marcată prin diverse tradiții în întreaga țară. Femeile aduc bucate la biserică pentru a fi sfințite și împărțite în amintirea celor decedați, iar fructele de toamnă, precum strugurii și prunele, sunt adesea dăruite. În multe locuri, fetele nemăritate duc flori la biserică și le așază pe icoane pentru a aduce protecție și sănătate familiei. De asemenea, se crede că femeile însărcinate care se roagă pe 15 august vor avea o sarcină ușoară și un copil sănătos. Un alt obicei este ca fetele care doresc să se căsătorească să folosească apă cu busuioc pentru a șterge icoana Maicii Domnului, considerând că astfel își vor găsi alesul. Superstițiile recomandă să nu te tunzi sau să te scalzi în ape curgătoare în această zi, altfel rugăciunile nu vor fi auzite. Tot pe 15 august, încep oficial petrecerile, nunțile și alte evenimente de toamnă, iar în zonele rurale din Transilvania se crede că dacă înfloresc trandafirii în această zi, toamna va fi lungă și călduroasă.
Perioada dintre 15 august, Adormirea Maicii Domnului, și 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului, este cunoscută în popor drept „Între Sântămării” și este considerată ideală pentru semănăturile de toamnă. O întrebare frecventă este dacă se spune „La mulți ani” pe 15 august sau pe 8 septembrie. Biserica Ortodoxă consideră ambele zile prilej de bucurie, iar cei care poartă numele Maria și derivate din aceasta, ar trebui să fie sărbătoriți în ambele ocazii. Totuși, în zona Moldovei, 15 august este văzută mai degrabă ca o „zi a morților”, în care sunt pomeniți cei decedați care purtau acest nume, în timp ce pe 8 septembrie este onomastica propriu-zisă a celor care poartă numele sfânt.
