ALEGERI. Președintele pro-european al Republicii Moldova, Maia Sandu, concurează pentru un al doilea mandat în turul doi al alegerilor prezidențiale împotriva fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, demis anterior de către aceasta. Considerat un exponent al intereselor ruse, Stoianoglo aduce cu el o competiție ce se înscrie într-o confruntare simbolică între orientarea pro-occidentală a Moldovei și influența Moscovei. Până la ora 13:00, peste 29% dintre moldoveni au votat, o prezență superioară celei din primul tur.
Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, a renunțat la o carieră de succes la Banca Mondială pentru a intra în politica din Moldova, fiind susținută de Occident pentru eforturile sale de apropiere de Uniunea Europeană. De altfel, Moldova a început discuțiile de aderare la UE în iunie, în timp ce războiul din Ucraina continuă la granițele sale. Sandu are o popularitate în rândul diasporei, cu un suport de 70,71% în primul tur.
Turul doi vine într-un context de tensiuni geopolitice, cu o Moldovă profund divizată. Oponentul ei, Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, a promis sprijin pentru integrarea europeană, dar dorește menținerea relațiilor cu Rusia, un mesaj echilibrat similar celui din Georgia, unde partidul pro-rus a câștigat recent alegerile parlamentare. În dezbaterea recentă, Sandu a catalogat candidatura lui Stoianoglo drept o tentativă de subminare a independenței țării prin influențe externe.
Rolul oligarhului Ilan Șor și rezultatele surprinzătoare ale referendumului
Primul tur al alegerilor a adus rezultate neașteptate. Scorul ridicat al lui Stoianoglo și rezultatul la limită al referendumului pro-european au fost puse pe seama unei scheme de cumpărare a voturilor coordonate de oligarhul fugar Ilan Șor. Acesta, având legături cu Rusia, ar fi implicat sute de mii de alegători în această acțiune.
Moscova, care nu ezită să o critice pe Sandu în declarațiile săptămânale ale Ministerului rus de Externe, neagă orice implicare. Sandu a obținut în primul tur 42,49% din voturi, în timp ce Stoianoglo a surprins cu un scor de 25,95%, contrar sondajelor.
Factorii de influență și strategii pentru turul doi
Turul doi este o provocare, iar Sandu mizează pe sprijinul puternic al diasporei și pe o parte a electoratului lui Renato Usatîi, candidat clasat pe locul al treilea, a cărui susținere poate înclina balanța. Usatîi, controversat om politic, s-a confruntat anterior cu presiuni din partea Moscovei pentru a renunța la cursa prezidențială. Deși și-a schimbat orientarea de la pro-rus la neutru după emisiunea unui mandat de arestare de către Moscova, electoratul său rămâne divizat, iar analiștii politici spun că voturile sale ar putea migra atât spre Sandu, cât și spre Stoianoglo.
Stoianoglo, politica externă și sprijinul pentru gazul rusesc
Alexandr Stoianoglo pledează pentru o politică de echilibru între Vest și Est, promițând, în caz de câștig, negocieri pentru reluarea furnizării de gaze rusești. Critică, de asemenea, măsurile pro-europene ale guvernului Sandu și impunerea sancțiunilor împotriva Moscovei, calificându-le drept gesturi „simbolice”. Analiștii avertizează că o potențială victorie a lui Stoianoglo ar putea afecta legăturile Moldovei cu UE.
Procesul electoral și provocările ce urmează
Alegerile din 3 noiembrie au loc loc în 2.219 secții de vot, dintre care 231 sunt în diaspora, o mobilizare considerabilă pentru acest tur decisiv. Comisia Electorală Centrală a distribuit peste 3,6 milioane de buletine de vot, iar procesul se va desfășura de la ora 07:00 până la ora 21:00, fiind monitorizat atent din cauza riscurilor de interferență.
Contextul economic dificil al țării, cu o inflație ridicată, lipsuri energetice și efectele pandemiei, alimentează reticențele față de Sandu în rândul votanților, iar criticii sugerează că politicile sale pro-UE nu sunt susținute de toți cetățenii. Indiferent de rezultat, Moldova va continua să fie un teren de dispută între Rusia și Uniunea Europeană.
