ENERGIE. Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat joi, la ora 10:53, din cauza nivelului scăzut al Dunării, iar datele arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel naţional, a transmis Ministerul Energiei.
Procedura de oprire a Centralei de la Cernavodă a fost finalizată joi, la prânz, iar necesarul de energie va fi acoperit din mai multe resurse, inclusiv din import, a anunțat Ministerul Energiei.
România dispune, la acest moment, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf de joi seară este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacităţile comerciale disponibile, a precizat sursa citată de News.ro.
De unde luăm curent
Necesarul de consum este acoperit în condiţii normale printr-un mix de resurse: producţie hidro, producţie eoliană, capacităţi de rezervă pe cărbune şi importuri de energie electrică.
Potrivit Ministerului Energiei, în funcţie de evoluţia situaţiei, pot fi folosite și rezerve suplimentare de producţie: capacităţi pe gaze naturale, cărbune, producţie hidro, solară şi eoliană, precum şi sisteme de stocare în baterii. Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum şi minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile.
Pentru următoarele şapte zile, prognozele indică şi un aport relevant al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de aproximativ 525 MW, un maxim estimat de 1.560 MW şi un minim de aproximativ 100 MW, arată sursa citată.
Dunărea a coborât sub pragul de 185 de centimetri
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat miercuri că nivelul Dunării la Cernavodă ajunsese dimineață la 182 de centimetri, sub cota de 185 de centimetri.
Oprirea Unității 2 de la Cernavodă fusese luată în calcul încă de săptămâna trecută, însă o serie de intervenții propuse de Apele Române au permis prelungirea funcționării. Radu Miruță a explicat că au fost aplicate măsuri punctuale, printre care dinamitarea unei stânci, lucrări de dragare și scufundarea unor barje.
Inițial, specialiștii estimaseră că intervențiile ar putea prelungi funcționarea cu aproximativ nouă zile, însă în final câștigul a fost mai mic.
Există risc de pană de curent?
Ministerul Energiei a transmis că sunt luate măsuri pentru asigurarea necesarului intern de electricitate, iar secretarul de stat Cristian Bușoi a dat asigurări că oprirea Unității 2 nu pune România în pericolul unei pene de curent la nivel național. El a spus că „oamenii trebuie să stea liniştiţi” în privința asigurării consumului populației și a serviciilor-suport.
Situația este însă complicată de faptul că și Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la sfârșitul lunii iulie. Centrala nucleară asigură, în mod normal, aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României.
Guvernul a pregătit și ultima soluție
Transelectrica va putea limita temporar consumul marilor companii, între orele 19:00 și 23:00, dacă producția de electricitate nu va mai acoperi necesarul țării.
Măsura, aprobată vineri de Guvern, va putea fi aplicată până la 31 august, dar numai ca ultimă soluție.
Ce va face Transelectrica înainte de a limita consumul:
În cazul unui deficit de energie, Transelectrica va trebui să încerce mai întâi celelalte soluții disponibile:
- utilizarea centralelor care pot funcționa cu un combustibil alternativ
- pornirea grupurilor energetice aflate în rezervă
- reducerea sau oprirea exporturilor de electricitate
- Doar dacă aceste măsuri nu sunt suficiente, consumul marilor operatori economici va putea fi redus în etape, între orele 19:00 și 23:00.
Companiile vizate vor fi anunțate individual, în scris, cu cel puțin 24 de ore înainte. Notificarea va preciza ora de la care începe limitarea, durata și cantitatea de energie care trebuie redusă.
Consumatorii casnici nu vor fi deconectați și nu vor avea consumul limitat. Măsurile nu se aplică nici spitalelor, serviciilor de urgență, sistemelor de alimentare cu apă și altor infrastructuri esențiale.
