TECH. În Brașov, acum aproape patru decenii, s-a născut unul dintre cele mai avansate calculatoare românești din acea perioadă, cunoscut sub numele de CoBra, prescurtare de la „Computer Brașov”. Acest calculator a devenit atât de popular încât au fost realizate copii neoficiale ale sa la București și alte orașe din România. Unul dintre creatorii acestui produs tehnologic remarcabil lucrează acum la Apple, iar Brașovul continuă să impresioneze prin contribuțiile sale la tehnologie, cum ar fi circuitul integrat utilizat la acceleratorul de particule din Geneva.
În anul 1985, România a hotărât să intre în industria calculatoarelor, conducând la înființarea Institutului de Tehnică de Calcul și Informatică, cu filiale în diverse orașe ale țării. Aici au fost concepute primele calculatoare românești, printre care și celebrul CoBra, care se distingea prin compatibilitatea sa cu două sisteme de operare, fiind considerat la vremea sa cel mai avansat în țară.
Într-o eră în care internetul nu era încă o realitate, informaticienii din Brașov au început proiectul de la zero. CoBra era destinat să fie conectat la un televizor, folosind dischete sau casete audio în loc de hard disk, o soluție tehnologică rudimentară acum, dar de neprețuit în multiple domenii la vremea respectivă. Popularitatea sa a rămas în rândul pasionaților, care au creat versiuni noi și modernizate ale acestui model.
Unul dintre specialiștii care a contribuit la partea de software a CoBra în anii ’80 este Sorin Cismaș, acum angajat la Apple, ilustrând impactul global al expertizei românești în domeniul tehnologic. În prezent, Universitatea Transilvania continuă tradiția de excelență în domeniul informaticii, sub îndrumarea profesorului Mihai Ivanovici și a doctoranzilor săi, care au dezvoltat un circuit integrat utilizat în acceleratorul de particule de la Geneva.
În total, aproximativ 1.000 de calculatoare CoBra au fost fabricate oficial la Brașov, în perioada 1986-1990, marcând o epocă în care România a făcut pași importanți în domeniul hardware-ului. Cu toate acestea, progresele ulterioare în acest domeniu au rămas limitate, țara rămânând în urma țărilor vestice în dezvoltarea tehnologică hardware.
