PRIVAȚIUNI. Conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2023, femeile din Uniunea Europeană se confruntă într-o măsură mai mare cu privațiuni materiale și sociale severe decât bărbații. Astfel, rata privațiunilor în rândul femeilor a fost de 7,2%, în timp ce pentru bărbați a fost de 6,5%. Această tendință a fost prezentă în toate grupele de vârstă, cu excepția copiilor sub 18 ani, unde băieții au avut o rată de 8,5%, ușor mai mare decât cea a fetelor, care a fost de 8,3%.
În categoria de vârstă cuprinsă între 18 și 64 de ani, rata de deprivare a fost de 6,8%, cu un procent de 7,2% pentru femei și 6,4% pentru bărbați. Persoanele de peste 65 de ani au înregistrat cea mai scăzută rată de privațiuni materiale și sociale, de 5,5%, însă și aici femeile au fost mai afectate decât bărbații, cu o rată de 6,1% comparativ cu 4,8%.
La nivelul Uniunii Europene, rata generală a privațiunilor materiale și sociale severe a crescut ușor, de la 6,7% în 2022 la 6,8% în 2023. România s-a evidențiat prin cea mai ridicată rată de privațiuni din UE, de 19,8%, fiind urmată de Bulgaria cu 18% și Grecia cu 13,5%. Ungaria a fost singura altă țară care a înregistrat o rată de peste 10%, respectiv 10,4%. La polul opus, țările cu cele mai scăzute rate au fost Slovenia (2%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg și Estonia, fiecare cu 2,5%.
România a reușit totuși să obțină cea mai mare reducere a ratei privațiunilor materiale și sociale severe față de anul anterior, scăzând cu 4,5 puncte procentuale. Alte țări care au înregistrat reduceri notabile au fost Letonia și Croația. În schimb, țări precum Danemarca, Austria, Ungaria și Spania au văzut o creștere a acestor rate cu peste 1 punct procentual.
Regiunile din sud-estul Europei au înregistrat cele mai ridicate rate de deprivare materială și socială severă. Sud-estul României a raportat cea mai mare rată din Uniunea Europeană, cu peste 30% din populație afectată. În total, nouă regiuni europene au avut rate de deprivare cuprinse între 20% și 29,9%, în principal din sudul și estul Europei, inclusiv două regiuni din România, trei din Bulgaria, dar și zone din Ungaria, Italia și Grecia.
Mai multe țări, inclusiv Franța, Italia, România, Ungaria și Grecia, au prezentat disparități regionale importante în ceea ce privește privațiunile, cu diferențe de peste 15 puncte procentuale între regiunile cele mai afectate și cele mai puțin afectate.
