ONLINE. Fermele de troli, structuri care promovează propagandă și dezinformare online, au atras atenția în contextul campaniei prezidențiale. Aceste entități sunt dedicate influențării opiniei publice prin manipulare și mesaje coordonate, iar termenul a devenit cunoscut în 2014, după anexarea Crimeei, când internetul a fost inundat de mesaje pro-Putin. În timp, fenomenul s-a extins.
NATO definește o fermă de troli ca o organizație specializată în răspândirea de știri false și discursuri instigatoare, utilizând conturi false pe rețele sociale și site-uri web. Trolii își ating obiectivele nu doar prin distribuirea mesajelor, ci și prin interacțiuni online pentru a spori credibilitatea. Lupta împotriva acestor entități implică identificarea și eliminarea conturilor și mesajelor, dar această activitate este una complexă și consumatoare de resurse. În România, se estimează că trolii generează zilnic milioane de comentarii și postări pe platformele sociale.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a declarat, prin directorul său Dan Cîmpean, că nu există în România ferme de troli care să desfășoare atacuri cibernetice. După verificările tehnice efectuate de echipa DNSC, nu s-au identificat structuri de acest tip care să opereze pe teritoriul României. „Nu avem indicii sau rapoarte privind existența fermelor de troli, dar monitorizăm constant orice amenințare cibernetică”, a explicat Cîmpean.
Acesta a subliniat că DNSC analizează în mod regulat sursele atacurilor, fără a discrimina locațiile geografice, și gestionează plângeri de la operatori economici, autorități și cetățeni.
DNSC se concentrează pe gestionarea rețelelor de boți și a programelor malware care vizează infrastructura informatică, dar nu investighează trolii și conținutul generat de aceștia, decât dacă există dovezi tehnice clare. Cîmpean a menționat că, în absența unor date precise, cum ar fi un IP sau un domeniu suspect, acțiunea DNSC ar fi limitată, comparând-o cu o solicitare de ajutor fără detalii de localizare.
