ECONOMIE. În ultimii patru ani, economia României a cunoscut o expansiune semnificativă, dar aceasta a fost însoțită de o creștere îngrijorătoare a datoriei publice.
Creșterea PIB-ului și a datoriei publice
Produsul Intern Brut (PIB) al României a înregistrat o creștere de 70% în acest ciclu parlamentar, sub conducerea guvernelor Cîțu, Ciucă și Ciolacu. Cu toate acestea, datoria publică a țării a crescut într-un ritm și mai accelerat, ajungând la 876 miliarde de lei în 2024, față de 499 miliarde de lei în 2020, ceea ce reprezintă o majorare de 80%.
Deficitele bugetare constante, de peste 80 miliarde de lei anual, au determinat creșterea datoriei publice la 52% din PIB. Aceste dezechilibre s-au acumulat chiar într-o perioadă de creștere economică anuală, după recesiunea din 2020.
Salariile și deficitul de forță de muncă
În același interval, salariul mediu net în România a crescut cu 62%, în contextul unei piețe a muncii tensionate. Din cauza deficitului de forță de muncă, multe companii au fost nevoite să recruteze anual aproximativ 100.000 de angajați din țări asiatice pentru a suplini golurile existente.
Datoria externă și dezechilibrul comercial
Datoria externă totală a României, incluzând atât sectorul public, cât și cel privat, a crescut considerabil, de la 125 miliarde de euro în 2020 la 182 miliarde de euro în 2024, conform datelor furnizate de BNR.
Pe de altă parte, un fenomen neobișnuit îl reprezintă scăderea exporturilor într-o perioadă de creștere economică. Conform tendințelor din primele opt luni ale anului 2024, exporturile României ar putea înregistra o scădere de 1 miliard de euro, în timp ce importurile ar crește cu aceeași valoare. Acest dezechilibru ar duce la un deficit comercial de 31 miliarde de euro, cu 2 miliarde mai mare față de 2023.
Acumularea simultană a deficitului bugetar, comercial și a datoriei publice pune România într-o poziție vulnerabilă în fața eventualelor crize economice globale, avertizează economiștii. Deși creșterea economică este un aspect pozitiv, susținerea acesteia pe termen lung fără corectarea dezechilibrelor actuale ar putea deveni problematică.
Astfel, guvernele succesive Cîțu, Ciucă și Ciolacu lasă în urmă o economie în creștere, dar cu semne clare de îngrijorare privind sustenabilitatea fiscală și economică a țării.
