GUVERN. Siegfried Mureșan a picat miercuri, 30 septembrie, testul Parlamentului, adunând doar 182 de voturi favorabile din cele 233 necesare pentru învestirea cabinetului său. Acest eșec major prăbușește a treia tentativă de formare a unui executiv stabil și activează, pentru prima dată, mecanismele constituționale pentru dizolvarea legislativului, plasând întreaga presiune a deciziei pe umerii președintelui Nicușor Dan.
Blocajul din legislativ activează direct prevederile articolului 89, primul alineat din Constituția României. Legea Fundamentală stipulează clar că șeful statului „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
Prin votul de miercuri, condițiile tehnice minimale pentru declanșarea alegerilor anticipate sunt îndeplinite, existând deja două propuneri oficiale respinse în plen în decursul a mai mult de 60 de zile.
Președintele nu are însă nicio obligație legală de a trimite parlamentarii acasă, dizolvarea fiind o simplă opțiune constituțională și nu o obligație imperativă. Nicușor Dan poate ignora complet varianta anticipatelor și are dreptul de a convoca o nouă rundă de consultări cu liderii politici pentru a desemna un al patrulea candidat la funcția de prim-ministru.
Șeful statului și-a expus deja public reținerile majore față de ideea revenirii la urne înainte de termen. Nicușor Dan a tăiat din fașă elanul partidelor care cereau anticipate, catalogând acest parcurs ca fiind periculos pentru stabilitatea economică a țării.
„Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii, și a cetățenilor români și a piețelor financiare”, a declarat președintele marți, anticipând practic deznodământul negativ din Parlament.
Cronologia unui blocaj de cinci luni
Instabilitatea politică a devenit cronică odată cu prăbușirea Cabinetului Bolojan, pe 5 mai 2026. Ulterior acelei demiteri, Nicușor Dan a semnat alte două decrete de nominalizare care nu s-au concretizat. Eugen Tomac a fost prima nominalizare, pe 4 iunie, însă europarlamentarul a abandonat cursa pe 14 iunie, depunându-și mandatul fără a mai ajunge la votul camerelor reunite din lipsă de sprijin.
În aceeași zi din iunie, președintele l-a nominalizat pe Adrian Veștea, liderul CJ Brașov. Cabinetul său a picat la votul din 22 iunie, strângând doar 189 de voturi favorabile dintr-un total de 212 exprimate.
Din acel moment și până la consultările oficiale din 17 septembrie, Nicușor Dan a lăsat partidele să își consume variantele informale în spațiul public, PSD mizând pe Sorin Grindeanu, în timp ce axa PNL-USR-UDMR s-a încăpățânat să meargă pe mâna lui Siegfried Mureșan, cel care tocmai a fost respins definitiv.
UPDATE – Nicușor Dan: Fără AUR în Guvern
Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri seara, că nu știe încă pe cine va desemna ca premier, după ce guvernul Mureșan n-a obținut cele 233 de voturi necesare în Parlament, dar a subliniat că e obligat să se consulte cu partidele parlamentare, înainte să facă această nouă desemnare.
„Cer partidelor să convoace ședințele interne până atunci și să vină de data asta cu soluții care să poată să treacă. E nevoie de consens și e nevoie ca partidele să lase fiecare de la ele ca să se ajungă la acest consens”, a mai adăugat șeful statului.
Președintele României a mai spus că o condiție pentru cel care va fi desemnat premier este ca AUR să nu facă parte din viitorul guvern.
