ȘCOALĂ. Interzicerea telefoanelor mobile în școli a trecut, în doar câțiva ani, de la o serie de inițiative naționale la o tendință politică globală răspândită, anunță un Raport UNESCO. Guvernele văd din ce în ce mai mult smartphone-urile ca pe o sursă de distragere a atenției în clasă și o potențială amenințare la adresa bunăstării elevilor și au reacționat rapid. În România se ignoră această problemă de sănătate publică, deși există o lege în vigoare.
Monitorizări globale recente arată că 114 sisteme educaționale au acum o interdicție națională a telefoanelor mobile în școli, reprezentând 58% din țările din întreaga lume. Expansiunea a fost rapidă. Mai puțin de una din 4 țări (24%) aveau interdicții în iunie 2023, când a fost monitorizată pentru prima dată în Raportul GEM (Global Educational Report) din 2023. Până la începutul anului 2025, acest procent crescuse la 40%, iar până în martie 2026, această pondere este cu aproape 20 de puncte procentuale mai mare.
Creșterea reflectă îngrijorările tot mai mari cu privire la scăderea atenției în sălile de clasă, hărțuirea cibernetică și influența tot mai largă a mediilor digitale asupra copiilor. Dar imaginea globală este mai nuanțată decât o simplă trecere către interdicție.
La nivel global, peste jumătate din țări au acum interdicții privind telefoanele în școli
Procentul de țări pe regiuni cu reglementări privind smartphone-urile în școli, martie 2026
Noi interdicții continuă să apară
Mai multe țări au introdus noi interdicții naționale de la sfârșitul anului 2025, continuând tendința ascendentă. Printre adăugirile recente se numără Bolivia, Costa Rica, Croația, Georgia, Maldive și Malta.
Franța a introdus una dintre cele mai citate interdicții timpurii privind telefoanele mobile în școli, interzicând utilizarea acestora în învățământul primar și gimnazial. Acum, factorii de decizie politică examinează dacă sunt necesare reglementări suplimentare.
În multe cazuri, interdicțiile se aplică în timpul zilei de școală sau în interiorul sălilor de clasă, unele sisteme permițând telefoanele doar în scopuri educaționale, anumite grupuri de elevi (cum ar fi cei cu dizabilități sau boli) sau impunând oprirea și depozitarea acestora.
Nu toate guvernele optează pentru interdicții complete
Unele țări au adoptat recent reglementări naționale care impun școlilor să elaboreze politici care restricționează utilizarea telefoanelor, fără a impune o interdicție strictă la nivel național. Printre acestea se numără Comore, Columbia, Estonia, Lituania, Islanda, Peru, Indonezia, Serbia, Polonia, Anglia și Filipine.
Această abordare reflectă o schimbare către delegarea responsabilității către școli și directorii școlilor, recunoscând în același timp necesitatea de a controla utilizarea telefonului.
Interdicțiile regeionale devin frecvente
În țările în care sistemele de învățământ sunt descentralizate, restricțiile sunt adesea introduse mai întâi la nivel regional sau local. Argentina, de exemplu, a adoptat o interdicție privind telefoanele mobile în școlile primare din provincia Buenos Aires. Modele similare pot fi observate și în alte părți. În Armenia, Indonezia, Thailanda și Macedonia de Nord, unele autorități subnaționale au adoptat restricții privind utilizarea telefoanelor în școli. În Germania, mai multe landuri, inclusiv Bavaria, Saarland și Turingia, au interzis smartphone-urile în școlile primare și cele pentru elevi cu nevoi speciale. Altele, precum Brandenburg, Bremen, Hesse și Schleswig-Holstein, și-au înăsprit reglementările și se bazează din ce în ce mai mult pe interdicții. Scopul este de a elimina în mare măsură utilizarea telefoanelor mobile din școli pentru a promova concentrarea și a consolida abilitățile sociale ale copiilor și tinerilor.
În Statele Unite, unde nu există o interdicție la nivel național, 39 de state au acum interdicții la nivel de stat (15) sau reglementări care impun districtelor școlare să adopte politici care restricționează utilizarea telefoanelor în sălile de clasă (24). Majoritatea celorlalte state au depus și ele proiecte de lege pentru reglementarea utilizării telefoanelor. Aceste cazuri arată cum schimbările de politici încep adesea la nivel local înainte de a se răspândi la nivel național.
România are o lege de interdicție, dar nu se aplică
Utilizarea telefoanelor în timpul orelor este interzisă și în România. Există clar reglementări în acest sens, însă trebuie și implementate declara acum un an Ministrul Educației, Daniel David.
„Fiecare şcoală ar trebui să ia măsuri, când intri la sala de clasă, nu ştiu, să-ţi laşi telefoanele, de exemplu, la intrare, într-un sertar, într-un dulap şi după aceea ţi-l poţi lua eventual în pauză”.
Oficialul român declara că le-a spus ”inspectorilor şi directorilor să se asigure că se implementează legislaţia”. Totodată a cerut și sprijinul părinților pentru aplicare legii în școli.
Contextul digital mai larg – consecințe dezastruoase pentru tineri, în special pentru fete
Presiunea pentru interzicerea telefoanelor în școli este strâns legată de îngrijorarea crescândă cu privire la rețelele sociale și la daunele provocate online.
Dovezile evidențiate în recentele monitorizări globale ale educației, inclusiv Raportul GEN din 2023, sugerează că mediile de socializare pot expune tinerii, în special fetele, la riscuri precum hărțuire, presiuni sociale nerealiste și conținut dăunător.
Raportul respectiv a constatat că fetele sunt de două ori mai predispuse decât băieții să sufere de tulburări de alimentație exacerbate de utilizarea rețelelor sociale. Cercetările proprii ale Facebook au arătat că 32% dintre adolescente s-au simțit mai rău în legătură cu corpul lor după ce au folosit Instagram. Raportul a remarcat, de asemenea, tendințe alarmante legate de algoritmul TikTok, care vizează adolescenții cu conținut despre imaginea corporală la fiecare 39 de secunde și promovează conținut legat de tulburări de alimentație la fiecare opt minute.
Bunăstarea emoțională este crucială pentru succesul academic
Impactul rețelelor sociale asupra acestora din urmă este deosebit de pronunțat în rândul fetelor. Interacțiunea sporită cu rețelele sociale la vârsta de 10 ani a fost legată de agravarea dificultăților socio-emoționale pe măsură ce cresc, o tendință care nu a fost observată în rândul băieților.
Prin urmare, unele țări au implementat sau au în vedere restricții privind utilizarea rețelelor sociale de către copii, inclusiv prin legislație în Australia, Franța, Portugalia și Spania, precum și prin discuții în Danemarca, Republica Cehă și Indonezia.
Interdicțiile singure nu vor rezolva provocarea digitală
Deși limitarea utilizării telefonului poate ajuta la reducerea distragerii atenției din clasă, conform specialiștilor aceasta nu elimină nevoia ca elevii să învețe cum să navigheze în mediile digitale.
Școlile rămân unul dintre puținele locuri în care tinerii își pot dezvolta alfabetizarea digitală și abilitățile de gândire critică, inclusiv cum să evalueze informațiile online, să gestioneze timpul petrecut în fața ecranelor și să înțeleagă riscurile platformelor digitale. Prin urmare, provocarea politică depășește interzicerea dispozitivelor. Este vorba despre asigurarea faptului că sistemele educaționale protejează timpul de învățare și îi pregătesc pe elevi pentru o lume digitală.
O schimbare rapidă de politică globală
Având în vedere că peste jumătate din sistemele educaționale din lume restricționează acum telefoanele la nivel național, problema a devenit în mod clar o prioritate generală a politicii educaționale. Totuși, diversitatea abordărilor, constând în interdicții naționale, cadre de reglementare și inițiative regionale, sugerează că țările încă mai caută echilibrul potrivit între limitarea distragerilor și predarea utilizării responsabile a tehnologiei.
Dezbaterea nu se mai referă doar la locul telefoanelor în școli. Este vorba despre utilizarea tehnologiei într-un mod adecvat, asigurându-ne că este în beneficiul profesorilor și elevilor, și nu ale altcuiva.
