ANCHETĂ. Proiectul inițiat de Primăria Târgu Mureș prin care se alocă 9,7 milioane de lei pentru reabilitarea energetică a două blocuri cu 88 de apartamente ridică mari semne de întrebare. Costul pe apartament reabilitat este de nu mai puțin de 21.000 de euro?! Sumele propuse de funcționarii din Primărie depășesc de câteva ori prețurile reale din piață. O analiză completă în continuare.
Un comunicat recent al Primăriei Târgu Mureș anunță, pe hârtie, o nouă victorie în atragerea banilor europeni. În realitate, suma ridică o întrebare simplă: cât de justificat este costul?
Consiliul Local a aprobat proiectul în regim de urgență, pe 14 septembrie a.c., pentru blocurile de pe strada Ion Buteanu nr. 25–27, investiție care se află acum în etapa de contractare prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027.
Calculul este simplu: 9,7 milioane de lei împărțite la 88 de apartamente înseamnă aproximativ 110.000 de lei pentru fiecare apartament, adică în jur de 21.000 de euro!
Suma este cu atât mai frapantă dacă o comparăm cu ofertele reale din piață. Din informațiile obținute de PRESS21, în cazul reabilitării termice a unor blocuri din Târgu Mureș, cu aceeași vechime, proprietarii care au negociat și plătit pe cont propriu reabilitări similare au obținut un preț mediu de doar 2.000 de euro/apartament!! De 10 ori mai puțin!
Este vorba despre reabilitarea unor blocuri existente, nu despre construirea unor clădiri noi.
Cât costă, de fapt, un apartament construit de la zero?
Constructori cu experiență pe piața locală indică un reper actual de aproximativ 1.000 de euro/mp pentru construirea completă a unui bloc, în funcție de proiect și standardele de execuție.
Dacă luăm în calcul 80–85 mp pentru un apartament, inclusiv partea aferentă spațiilor comune, rezultă un cost de aproximativ 80.000–85.000 de euro pentru construirea de la zero. În cazul proiectului Primăriei, vorbim de un sfert din această sumă, aproximativ 21.000 de euro, doar pentru reabilitarea energetică a unui apartament existent!
Comparația nu este perfectă și nu poate demonstra singură că proiectul este supraevaluat. Dar diferența este suficient de mare pentru a impune o întrebare legitimă: ce se cumpără concret pentru cei 9,7 milioane de lei?
Cât costă termoizolația? Cât costă fațadele? Instalațiile? Acoperișul? Tâmplăria? Proiectarea? Consultanța? Dirigenția? Cheltuielile neprevăzute? Și, mai ales, care este costul pe metru pătrat de clădire reabilitată?
Valorile unor proiecte similare diferă enorm
Documentele Consiliului Local arată diferențe semnificative între costurile proiectelor de reabilitare.
HCL 61/2026, de exemplu, cuprinde numeroase obiective cu valori foarte diferite. Bulevardul 1848 nr. 20 ABCDE are 122 de apartamente și o valoare de circa 8,73 milioane de lei, în timp ce alte blocuri au costuri mult mai mari raportat la numărul de apartamente.
Un alt proiect recent, pentru trei blocuri de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, Gheorghe Doja și Petru Dobra, are 128 de locuințe și o valoare de aproximativ 12,21 milioane de lei, adică circa 95.400 de lei/apartament.
În cazul proiectului Ion Buteanu, media este de aproximativ 110.000 de lei/apartament, adică 21.000 de euro/apartament!
Diferența trebuie explicată tehnic, nu acoperită cu sintagma „fonduri europene”.
Citește și: Nu pleacă nimeni! Reformă ”miraculoasă” de personal la Primăria Târgu Mureș
Cine stabilește prețul?
Proiectele sunt pregătite prin structurile Primăriei, iar HCL 61/2026 arată că documentația a fost inițiată prin Direcția Școli – Serviciul Juridic, Logistic, Licitații și Asociații de Proprietari, aflată în coordonarea directă a viceprimarului Călin Moldovan (PSD). Nu este nimic ilegal în acest circuit. Dar întrebarea este legitimă: cine verifică dacă valorile stabilite în proiecte corespund prețurilor reale din piață?
„Fonduri nerambursabile” nu înseamnă „bani gratis”
Faptul că o parte importantă a investiției este finanțată din fonduri europene nu înseamnă că banii pot fi tratați ca „bani gratis”. Sunt fonduri publice, iar fiecare leu trebuie justificat printr-un cost real, transparent și verificabil. Tocmai de aceea, atunci când pentru 88 de apartamente se ajunge la o valoare de aproape 9,7 milioane de lei, întrebarea legitimă este cum a fost fundamentată această sumă, ce lucrări sunt incluse în deviz și, mai ales, care va fi valoarea finală după licitație.
”Banii vin de la Bruxelles” nu înseamnă că trebuie cheltuiți cu mai puțină atenție. Dimpotrivă. Dacă aceeași lucrare poate fi făcută mai ieftin, diferența ar putea însemna reabilitarea altor blocuri.
Iar Târgu Mureș are sute de blocuri care așteaptă.
Cerere uriașă din partea asociațiilor de proprietari
În acest an dificil, cu o criză energetică în plină desfășurare și cu prețuri semnificativ mai mari pentru întreținerea locuințelor, interesul pentru renovarea energetică este mult mai mare decât capacitatea de finanțare disponibilă a Primăriei Târgu Mureș.
În 2022, asociațiile de proprietari solicitaseră înscrierea în programele de reabilitare pentru aproximativ 230 de blocuri, însă din cele 33 de proiecte depuse de municipalitate prin PNRR au fost aprobate 15, pe fondul epuizării fondurilor disponibile. Există și suspiciuni cu privire la asociațiile care au avut prioritate, care va face obiectul unui alt articol, dar problema de fond rămâne.
Primăria are visteria aproape goală
Primăria Târgu Mureș se confruntă oricum anul acesta cu mari dificultăți financiare. Situația este confirmată oficial într-un proiect de Hotărâre care va fi aprobat astăzi, 24 septembrie, de consilierii locali în care scrie negru pe alb că în trimestrul II s-au încasat la bugetul municipiului doar două treimi din banii preconizați! Mai exact doar 333 de milioane de lei din 487 mil. lei preconizați.
Surse din cadrul Primăriei ne-au dezvăluit că abia s-au găsit fonduri pentru plata ultimelor salarii. Cu atât mai mult, gestionarea cu precauție a unor fonduri care ar putea avea un impact real în viața mai multor târgumureșeni dar și ”decăpușarea” de la bugetul local a firmelor ”cu abonament” ar trebui să fie o prioritate a administrației.
Despre firmele ”de casă”, create exclusiv pentru un scop de extragere a banilor publici, în anchete viitoare.
Cristian Uifălean
