POLITIC. Președinta proeuropeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat, luni, rezultatul favorabil obținut de tabăra „da” în cadrul referendumului privind aderarea țării la Uniunea Europeană, considerându-l o victorie într-o „bătălie nedreaptă” împotriva influenței Moscovei. Conducătoarea, în vârstă de 52 de ani, a subliniat pe rețelele de socializare că această reușită este un prim pas într-o luptă ce va determina viitorul națiunii.
Rezultatele publicate de Comisia Electorală arată că tabăra „da” a obținut 50,46% din voturi, reușind să depășească tabăra „nu”, grație votului din diaspora. În prima sa reacție, după închiderea urnelor, Maia Sandu a condamnat un „asalt fără precedent împotriva democrației”, afirmând că nu va ceda în fața presiunilor externe.
Kremlinul a respins acuzațiile de amestec și a solicitat dovezi, denunțând „anomalii” în procesul de numărare a voturilor. Sandu a acuzat grupuri criminale, susținute de forțe străine ostile, că au încercat să influențeze alegerile prin minciuni și propagandă.
Comisia Europeană a observat un „context de intimidare fără precedent” din partea Rusiei, dar a apreciat dorința Republicii Moldova de a-și asigura un viitor european. În acest context geopolitic complicat, Maia Sandu a convocat referendum pentru a-și valida strategia proeuropeană, după ce a întors spatele Moscovei în urma invaziei Ucrainei.
Specialiștii avertizează că, deși victoria este un semnal pozitiv, imaginea proeuropeană a țării ar putea fi afectată de rezultatul strâns. Maia Sandu, prima femeie care ocupă funcția de președinte al Republicii Moldova, a devenit o figură proeminentă pe scena europeană, având reputația unei lideri incoruptibile.
Totuși, provocările rămân mari. În al doilea tur al alegerilor, programat pentru 3 noiembrie, Sandu se află în competiție cu Alexandr Stoianoglo, un fost procuror susținut de socialiștii prorusi. Deși Sandu conduce în sondaje, Stoianoglo are șanse să câștige voturile candidaților mai puțin populari.
Între timp, pe străzile Chișinăului, cetățenii au reacționat mixt la rezultatele referendumului. Unii și-au exprimat satisfacția față de „testul electoral” reușit, în timp ce alții și-au manifestat îngrijorarea față de orientarea pro-occidentală a liderului. Analistul Marta Mucznik a semnalat că acest vot a scos la iveală disensiuni puternice în societate, îndemnând atât Bruxellesul, cât și Chișinăul să-și reevalueze strategiile în fața tensiunilor crescânde.
În ultimele luni, poliția moldovenească a desfășurat ample operațiuni anticorupție, realizând sute de percheziții și rețineri pentru a preveni influența rusă în procesul electoral.
Se estimează că un sistem masiv de corupție a vizat până la un sfert dintre alegătorii așteptați la urne, iar oligarhul Ilan Șor, refugiat în Moscova, este considerat responsabil pentru aceste manevre.
