POLITIC. Parlamentul European a dat undă verde miercuri, la Strasbourg, noii Comisii Europene, care își va începe mandatul la începutul lunii decembrie. Decizia vine într-un context global complicat, marcat de provocări economice și geopolitice semnificative.
Noua echipă a obținut 370 de voturi favorabile, 282 împotrivă și 36 de abțineri, conform AFP. Al doilea mandat al Ursulei von der Leyen începe cu aproximativ 50 de zile înainte ca Donald Trump să preia din nou funcția de președinte al Statelor Unite, generând un sentiment de urgență la nivel european.
„Europa nu poate pierde timp prețios”, a subliniat președinta Comisiei, punând accent pe competitivitate ca prioritate principală. Aceasta a evidențiat necesitatea ca Europa să reducă decalajul economic față de Statele Unite și China. „Libertatea și suveranitatea noastră depind de puterea economică”, a declarat von der Leyen.
Priorități în domeniul apărării
În contextul cheltuielilor militare ale Rusiei și al riscurilor unei posibile retrageri a sprijinului american pentru Ucraina sub administrația Trump, von der Leyen a pledat pentru creșterea investițiilor în apărare. „Rusia alocă până la 9% din PIB pentru apărare, în timp ce Europa cheltuiește doar 1,9%. Aceasta este o problemă care trebuie rezolvată”, a afirmat ea.
Un analist de la Centre for European Reform, Luigi Scazzieri, a descris pregătirile pentru revenirea lui Trump drept „cea mai presantă provocare” a noului mandat, atât în plan comercial, cât și în sfera securității.
Controverse în Parlamentul European
Drumul către aprobarea noii Comisii a fost marcat de tensiuni între grupurile politice. Nominalizarea italianului Raffaele Fitto, membru al partidului Fratelli d’Italia, la vicepreședinția responsabilă cu Coeziunea Teritorială, a generat dezbateri aprinse, stânga solicitând menținerea unui „cordon sanitar” față de extrema dreaptă. Von der Leyen a susținut alegerea, considerând-o o oportunitate de a îmbunătăți relațiile cu premierul italian Giorgia Meloni.
Noile numiri
Comisia include figuri politice notabile, precum fostul premier eston Kaja Kallas, care va ocupa funcția de șef al diplomației UE, Stéphane Séjourné din Franța, responsabil cu Strategia Industrială, și spaniola Teresa Ribera, care va coordona Tranziția Ecologică și Concurența.
Noua echipă are o orientare politică înclinată spre dreapta, Partidul Popular European (PPE) obținând 15 dintre cele 27 de portofolii. Liderul PPE, Manfred Weber, a descris Comisia drept „echilibrată” și a susținut posibilitatea unei majorități parlamentare extinse, care să includă membri ai Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).
Roxana Mînzatu face parte din noua echipă de conducere a Comisiei Europene. Ea a fost numită vicepreședinte și are în responsabilitate portofoliul pentru Competențe și Educație, Locuri de Muncă și Drepturi Sociale. Acest portofoliu este unul major, gestionând aproximativ o cincime din bugetul Uniunii Europene, incluzând programe importante precum Erasmus+ și Fondul Social European Plus. Mînzatu va coordona politici europene în domenii esențiale precum mobilitatea forței de muncă, sănătatea și siguranța la locul de muncă, legislația muncii și protecția socială
Reacții politice
Deși liderii de centru-stânga au susținut formarea Comisiei, aceștia au avertizat că sprijinul lor nu este necondiționat. „Este nevoie de stabilitate, dar nu oferim un cec în alb”, a declarat Iratxe Garcia-Pérez, liderul socialiștilor europeni.
Vicepreședinția lui Raffaele Fitto continuă să fie o sursă de nemulțumire, mai ales în rândul social-democraților francezi, care au votat împotrivă. „Fratelli d’Italia nu apără interesul general european”, a criticat Raphaël Glucksmann, lider al formațiunii Place Publique.
Pe de altă parte, extrema dreaptă, reprezentată de Jordan Bardella, a respins în totalitate noua Comisie, descriind-o drept „o echipă de comisari necunoscuți care influențează viața de zi cu zi a 450 de milioane de cetățeni”.
Noua Comisie Europeană se pregătește să își asume un mandat plin de provocări, într-un climat de incertitudini globale.
