Fiecare partid a prezentat propriile propuneri pentru alegerile prezidențiale. În interiorul PSD și PNL, se conturează câteva scenarii care vor fi analizate joi, în funcție de impactul asupra șanselor electorale ale fiecărui partid. Surse politice din ambele partide indică faptul că de acum înainte, toate analizele vor fi făcute în tandem cu alegerile parlamentare, care vor influența formarea următoarei majorități politice și a viitorului guvern.
Comasarea alegerilor prezidențiale și parlamentare
Prima variantă presupune organizarea alegerilor prezidențiale pe 24 noiembrie (turul I) și 8 decembrie (turul II), simultan cu alegerile parlamentare. Acest scenariu este susținut în special de liberali, care speră ca prezența candidatului PNL să le aducă mai multe locuri în Parlament. Totuși, dacă Nicolae Ciucă, candidatul propus de PNL, nu ajunge în turul al doilea, partidul și electoratul său ar putea fi demoralizați, ceea ce ar reduce șansele de succes în alegeri.
A doua variantă de comasare ar presupune organizarea alegerilor prezidențiale pe 24 noiembrie (turul I) concomitent cu alegerile parlamentare, iar turul II al prezidențialelor pe 8 decembrie. Această variantă ar putea avantaja și partidele mai mici, care ar folosi propriul candidat la prezidențiale ca motor de mobilizare electorală. Totuși, există o problemă constituțională majoră: conform Constituției României, „Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.” Actualul Legislativ își încheie mandatul pe 21 decembrie 2024, astfel încât alegerile parlamentare pot avea loc cel mai devreme pe 8 decembrie.
Organizarea separată a alegerilor
A treia variantă, preferată de PSD, prevede organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare separat. Astfel, primul tur al prezidențialelor ar avea loc pe 10 noiembrie, al doilea tur pe 24 noiembrie, iar alegerile parlamentare pe 8 decembrie. Avantajul acestei opțiuni este că toate partidele ar putea mobiliza propriul electorat în fiecare rundă electorală. Totuși, un risc major este oboseala electoratului, care ar putea duce la o participare redusă la alegerile parlamentare, ceea ce ar putea avantaja PSD, care are un electorat stabil chiar și în condiții de prezență scăzută.
În 2020, doar 31,87% dintre români au votat la parlamentare, iar în 2016 prezența a fost de 39,4%, conform Biroului Electoral Central.
Disensiuni în coaliție
Inițial, PSD și PNL au anunțat că alegerile prezidențiale vor fi organizate în septembrie, pentru a evita oboseala electorală și pentru a contracara ascensiunea formațiunilor extremiste. În spatele acestei decizii a existat un acord politic pentru o alianță similară cu cea de la europarlamentare, cu un singur candidat comun la prezidențiale și o listă comună la parlamentare. Totuși, negocierile din Coaliție au eșuat după 10 iunie, ceea ce a dus la abandonarea calendarului electoral propus anterior.
