Benedikt Soja, coautor al studiului și cercetător la ETH Zurich, compară acest fenomen cu o patinatoare care își întinde brațele în timp ce face o piruetă, încetinind astfel rotația. Modificările formei Pământului, deși acesta este considerat sferic, sunt continue și influențate de mai mulți factori, inclusiv maree, plăci tectonice și activitate vulcanică.
Pentru a analiza aceste schimbări, cercetătorii au utilizat tehnici avansate precum Interferometria de Bază Foarte Lungă (VLBI) și GPS, care permit măsurarea precisă a rotației planetei și a variațiilor în durata zilei. Studiul a relevat că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, efectele încălzirii globale ar putea deveni mai pronunțate decât influența atracției gravitaționale a Lunii până la sfârșitul secolului XXI.
Din 1900, durata unei zile s-a prelungit cu aproximativ 0,8 milisecunde din cauza schimbărilor climatice. Dacă tendința de creștere a emisiilor de gaze se menține, până în 2100, durata zilelor ar putea crește cu aproximativ 2,2 milisecunde. Deși aceste schimbări par mici, ele au un impact semnificativ asupra preciziei sistemelor de navigație spațială și terestră.
Erori în determinarea poziției Pământului pot afecta grav calculele traiectoriei pentru sondele spațiale, cum ar fi Voyager, care necesită măsurători extrem de precise pentru a comunica și naviga în spațiu.
