POLITIC. Ce s-a întâmplat cu candidații la președinția României? La un an de la startul cursei prezidențiale din 2024 – cea mai impredictibilă din perioada postdecembristă – scena politică arată complet schimbată. Alegerile anulate de CCR, campaniile tensionate și apariția unor figuri controversate au dus, în 2025, la o nouă confruntare electorală și la reconfigurarea radicală a partidelor.
Marcel Ciolacu – de la candidatul favorit la prăbușire politică
Intrat în cursă cu prima șansă, liderul PSD a ratat surprinzător turul al doilea, pierzând în fața Elenei Lasconi la mai puțin de 3.000 de voturi. Autoprovocata strategie PSD de a umfla scorul lui George Simion s-a întors împotriva candidatului propriu. Ciolacu a demisionat succesiv din fruntea partidului și Guvernului, iar astăzi candidează la CJ Buzău și încearcă să rămână relevant în opoziția față de executivul Bolojan.
Nicolae Ciucă – un scor istoric de slab și retragere din prim-plan
Liberalul s-a oprit pe locul 5, cel mai mic rezultat al PNL în alegeri prezidențiale: 8,8%. Scandalurile legate de campania lui Călin Georgescu, dezorganizarea internă și reacția dură a baronilor locali au dus la demisia conducerii PNL. Ciucă și-a păstrat o vreme mandatul de senator, apoi s-a retras total din politică. În prezent activează în mediul privat și apare ocazional la evenimente internaționale.
Elena Lasconi – de la val electoral la eșec dureros
Cu un rezultat puternic în 2024 (finalistă după primul tur cu 19,15% din voturi), Lasconi a crezut că poate repeta performanța în 2025. Conflictele interne din USR, scandalul lansării imaginilor controversate cu Nicușor Dan și pierderea susținerii partidului au dus la un scor de sub 3%. La scurt timp și-a dat demisia din fruntea USR și s-a reîntors la primăria Câmpulung.
Mircea Geoană – prăbușire după o campanie cu scandaluri
Deși pornea favorit, fostul oficial NATO a fost afectat de declarații neinspirate, acuzații privind o „fermă de boți” și controverse nerezolvate din trecut (vizita din 2009 de la Moscova) și a obținut doar 6%. În prezent conduce Institutul Aspen România.
Ludovic Orban – reveniri și plecări rapide
Retras în 2024 în favoarea Elenei Lasconi, Orban a obținut un scor modest și a devenit apoi consilier prezidențial al lui Nicușor Dan. A fost demis după numai o lună și jumătate, iar acum poartă negocieri pentru o posibilă revenire în PNL.
Cristian Diaconescu – un consilier cu mandat scurt
Cu 3% în 2024, Diaconescu a fost numit consilier prezidențial pe securitate în perioada interimară Bolojan, dar a fost eliberat din funcție la câteva luni după instalarea lui Nicușor Dan.
Călin Georgescu – candidatul amplificat artificial
Ascensiunea rapidă a lui Călin Georgescu în 2024 a fost posibilă prin manipulări masive în mediul online, conform documentelor oficiale. Ajuns în turul 2 (cu 22,94% din voturi), alegerile au fost anulate. Ulterior, CCR i-a respins candidatura pentru 2025, iar procurorii l-au trimis în judecată pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale și răspândire de informații false.
George Simion – moștenitorul dificil al electoratului radical
După respingerea lui Georgescu, Simion s-a autoproclamat continuatorul „suveraniștilor”. Campania i-a fost marcată de controverse și promisiuni nerealiste (”35.000 de euro pentru o casă!”, ”500.000 de funcționari destituiți”), absențe de la dezbateri (celebrele scaune goale) dar și declarații jignitoare. În turul 2 din 2025 a pierdut în fața lui Nicușor Dan, deși inițial își proclamase victoria. Conduce acum AUR, al doilea partid ca mărime în Parlament.
Crin Antonescu – revenire scurtă în politică
Susținut de PSD-PNL-UDMR, Antonescu nu a reușit să mobilizeze electoratul și a recunoscut înfrângerea în seara alegerilor din 2025 ( locul al treilea, cu 20,07%). A sugerat trădări interne, dar nu a insistat asupra lor. După episodul prezidențial, s-a întors la activitatea europeană.
Victor Ponta – încercări disperate de a rămâne în prim-plan
Candidatura independentă i-a adus lui Ponta un scor surprinzător, de 13%, sprijinit tacit de structuri PSD. Este acum deputat neafiliat și poartă discuții pentru un nou proiect politic cu deputați suveraniști, fără a exclude o revenire în PSD.
Un ciclu electoral care a zguduit România
La un an de la alegerile prezidențiale, scena politică românească arată semnificativ diferit, iar foștii candidați au evoluat în direcții contrastante. Pentru unii, campania a fost o rampă de relansare; pentru alții, începutul unui recul politic.
Alegerile din 2024–2025 au lăsat în urmă o societate divizată, instituții contestate și partide prinse în jocuri interne. Pentru alegători, lecția principală rămâne necesitatea informării critice și a ieșirii din “bulele” de opinie care au alimentat conflictul public.
