Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, a exprimat îngrijorarea românilor din Serbia, care se simt abandonați de România. Balașevici a acuzat statul român de indiferență, acuzând Ambasada României din Serbia că nu își îndeplinește rolul de a consolida legăturile cu comunitățile românești din țară, fapt ce contribuie la o deteriorare constantă a identității naționale, în special printre tineri.
Zavișa Jurj, președintele Asociației pentru Cultura Românilor/Vlahilor „Ariadne Filum” din Timoc, a evidențiat dificultățile cu care se confruntă românii din Serbia de Răsărit. Deși populația românească este estimată la 300.000, statisticile oficiale nu reflectă această realitate, împiedicând comunitățile să atingă pragul de 15% necesar pentru a beneficia de anumite drepturi. În plus, Jurj a semnalat probleme grave de mediu cauzate de o companie chineză care poluează agresiv zona locuită de români, forțând relocalizări fără compensații adecvate.
Pe aceeași temă, preotul Doru Ovidiu Ursu din Valea Timocului a adus un mesaj de la protopopul Boian Aleksandrovici, subliniind că românii din Serbia nu doresc să acuze statul român, ci să aducă la cunoștință realitățile dure cu care se confruntă. Daniel Mangu, lider al românilor din Voievodina, a atras atenția asupra finanțării insuficiente a activităților culturale românești, deși numărul asociațiilor culturale a crescut în ultimii ani. Totodată, Ștefan Mihailovici, consilier local din Voievodina, a evidențiat problema cofinanțării proiectelor culturale de către asociațiile românești, o sarcină greu de îndeplinit pentru comunitățile mici.
În a doua parte a zilei, discuțiile s-au concentrat asupra Basarabiei. Vlad Cubreacov, organizator al Universității de Vară și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a subliniat că soluția pentru viitorul Republicii Moldova este reunificarea cu România. Potrivit lui Cubreacov, statul moldovean este neviabil, iar singura cale de prosperitate și stabilitate este reintegrarea în România, membră UE și NATO.
Constantin Codreanu, fost deputat, a propus condiționarea sprijinului României pentru Republica Moldova de respectul pentru Mitropolia Basarabiei, sugerând totodată crearea unui „Fond Moldova” pentru a sprijini procesul de reunificare.
George Damian Mocanu, cercetător la Academia Română, a analizat problema reunificării din perspectivă istorică, menționând că deznaționalizarea și asimilarea din Republica Moldova au fost facilitate de promovarea conceptului de „națiune civică moldovenească.” Sociologul Corina Bistriceanu-Pantelimon a subliniat distincția dintre națiunea civică și cea culturală, afirmând că pentru a mobiliza românii spre reunificare este nevoie de o autoritate legitimă care să garanteze identitatea culturală românească.
Târgul de meșteșugari și spectacole Tradiționale
