MICA UNIRE. În 1859, în ziua de 24 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza era ales, în unanimitate, domn al Țării Românești, după ce fusese ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859, ceea ce a reprezentat, în fapt, unirea celor două principate românești sub același conducător. Acest moment istoric a reprezentat, totodată, un prim pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român, deziderat atins la 1 decembrie 1918.
’24 ianuarie semnifică, practic, ziua de naștere a statului național modern român și trebuie ca românii să nu uite acest lucru. (…) Recunoașterea ca sărbătoare legală este un gest simbolic care conferă acestei sărbători statutul bine meritat, deoarece există un adevăr istoric de netăgăduit: România s-a născut la Iași!’ se arată în expunerea de motive a proiectului de lege privind declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală. Semnată de 106 parlamentari, aparținând mai multor partide politice, propunerea legislativă a fost prezentată la data de 9 decembrie 2013, în Biroul Permanent al Camerei Deputaților.
Senatul a adoptat la 2 iunie 2014, proiectul de lege, iar Camera Deputaților a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, ca zi de sărbătoare națională.
CINE A SCRIS HORA UNIRII
Poetul Vasile Alecsandri a fost o figură importantă a Unirii Principatelor Române. Alecsandri publica în revista lui Mihail Kogălniceanu, Steaua Dunării, la 14 iunie 1856 „Horea Unirei”. Acesta a participat la mișcarea pașoptistă din Moldova și a fost un susținător înflăcărat al ideii de unire. Din exil, poetul a scris poeziile de expresie patriotică: ”Adio Moldovei” și ”Sentinela română”.
