Trecerea la ora de iarnă a fost introdusă pentru prima dată în România în 1932, urmând modelul implementat de alte state europene. Scopul inițial a fost acela de a maximiza orele de lumină naturală, ceea ce ar fi redus consumul de energie electrică. De-a lungul anilor, această practică a fost menținută, deși discuțiile privind renunțarea la schimbarea orei au devenit mai frecvente în ultimul deceniu.
Comisia Europeană a propus în 2018 renunțarea la această practică, iar multe state membre ale UE au inițiat consultări publice pentru a decide dacă vor păstra sau elimina schimbarea sezonieră a orei. Deși România nu a luat încă o decizie finală, schimbarea orei continuă să fie aplicată, cel puțin pentru moment.
Schimbarea orei afectează ritmul biologic al multor persoane, chiar dacă pentru majoritatea această tranziție este ușor de gestionat. Specialiștii în sănătate avertizează că modificarea ceasului poate influența somnul și, implicit, starea de bine. Unii oameni resimt o oboseală crescută, probleme de concentrare sau chiar schimbări de dispoziție.
„Schimbarea orei, chiar și cu o oră, poate deregla temporar ceasul biologic al organismului, ceea ce poate duce la insomnie, oboseală, și la dificultăți în adaptarea la noul program zilnic,” explică un specialist în somnologie. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor se adaptează în câteva zile.
Trecerea la ora de iarnă a fost inițial gândită pentru a economisi energie, însă, în contextul actual, economiile realizate sunt minore. Sectorul transporturilor, în special transportul aerian și feroviar, este cel mai afectat de schimbarea orei, necesitând ajustări ale orarelor pentru a evita perturbările.
Totuși, unele sectoare ale economiei, precum cel al retailului sau ospitalității, au raportat o ușoară creștere în această perioadă, datorită faptului că oamenii petrec mai mult timp în interior. O oră în plus de odihnă poate încuraja o zi mai activă din punct de vedere al consumului.
Pentru a diminua impactul negativ al trecerii la ora de iarnă, experții recomandă o adaptare graduală a programului de somn cu câteva zile înainte de schimbare. În plus, este indicat să ne expunem la lumina naturală în timpul zilei și să evităm folosirea ecranelor înainte de culcare pentru a facilita reglarea ritmului circadian.
Chiar dacă trecerea la ora de iarnă poate părea o formalitate, este o tranziție care continuă să provoace dezbateri și să aducă provocări atât pentru indivizi, cât și pentru instituții. Rămâne de văzut dacă viitoarele decizii la nivel european vor pune capăt acestei practici. Până atunci, în noaptea de 26 spre 27 octombrie, România se va bucura de o oră suplimentară de somn.
