REFORMĂ. Peste jumătate dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, iar 15% dintre comune au sub 1.500 de locuitori, arată un audit al Curții de Conturi, care recomandă o reformă legislativă pentru adaptarea organizării administrative la realitățile demografice. Pe de altă parte unii primari susțin că „Nu putem decide de la Bucureşti care localitate e oraş şi care e comună doar uitându-ne în Excel”
Un raport al Curții de Conturi, dat publicității săptămâna trecută, arată că 119 orașe, ceea ce înseamnă 55% din numărul total, nu aveau în 2023 minim 10.000 de locuitori, număr prevăzut de lege pentru a fi clasificate ca orașe. Conform acestui criteriu, în județul Mureș 6 din 7 orașe și-ar pierde acest statut! Doar orașul Luduș și-ar mai păstra titulatura de oraș.
De asemenea, alte 432 de comune din România, 15% din numărul total, nu îndeplineau, la rândul lor, pragul de 1.500 de locuitori.
Citește mai multe aici: Reforma administrativă pe baza referendumului populației – Analiză
Raportul a fost realizat pentru a fi analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Mai mult, auditorii Curții de Conturi atrag atenția că ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare.
Reacție primari
Pe de altă parte Antal Arpad, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, critică modul în care Curtea de Conturi analizează statutul localităţilor din România. Acesta susţine că o simplă raportare la numărul de locuitori este o abordare „profund greşită” şi „ruptă de realitate”.
„Nu spun că nu există o legătură, dar dacă vom stabili rangul localităţilor doar pe baza populaţiei, riscăm să luăm decizii complet eronate. Nu putem sta în în faţa unui calculator şi să decidem dintr-un tabel Excel: tu eşti oraş, tu eşti comună. Este o abordare profund greşită”, a declarat Antal Arpad, luni, în cadrul unei conferinţe de presă.
Ce mai spune primarul municipiului Sfântu Gheorghe
Acesta a subliniat că rolul unei localităţi trebuie analizat, printre altele, şi în funcţie de serviciile regionale pe care le oferă şi, ca exemplu, a comparat un oraş mic din centrul ţării, precum Târgu Secuiesc, cu o localitate de dimensiuni similare din zona metropolitană a Bucureştiului.
„Târgu Secuiesc are aproximativ 20.000 de locuitori, dar deserveşte o zonă de peste 50.000 de oameni, dacă luăm în considerare şi comunele din jur. Are un spital, şcoli, licee, baze sportive. În schimb, o localitate cu acelaşi număr de locuitori lângă Bucureşti sau lângă un alt oraş mare este un oraş-satelit, unde oamenii doar merg acasă să doarmă (…) Nu poţi pune semnul egal între aceste două realităţi”, a menţionat primarul municipiului Sfântu Gheorghe.
Antal a dat ca exemplu şi oraşe turistice mici, precum Covasna, Sovata, Borsec sau Tuşnad, care, deşi au sub 10.000 de locuitori, sunt vizitate anual de zeci de mii de turişti şi au nevoie de infrastructură şi servicii adaptate unui flux mult mai mare de persoane.
„Nu poţi să le iei rangul de oraş doar pentru că au sub 10.000 de locuitori, fără să ţii cont că trebuie să asigure servicii pentru 150.000 de turişti anual (…) Deci, trebuie o abordare mult mai aproape de teren, mult mai aproape de realitate, pentru că altfel vom lua decizii greşite”, a mai spus primarul Antal Arpad.
Curtea de Conturi susține în document că actualele criterii demografice pentru clasificarea localităților în orașe și comune nu mai corespund dinamicii prezente.
O altă remarcă a auditorilor este aceea că orașele și comunele, spre deosebire de municipii și consilii județene, întâmpină dificultăți mai mari în atragerea de personal.
Indiferent de argumente este cert este că reorganizarea administrativă a statului român este o urgență. Actualul model funcționează, cu mici modificări, din anul 1968.
