PRIMĂVARĂ. Precipitaţiile vor fi foarte puţine în prima decadă a lunii martie, vor predomina zilele însorite şi se vor înregistra temperaturi mai ridicate comparativ cu mediile multianuale, cu maxime cuprinse în marea lor majoritate între 10 şi 17 grade, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), informează Agerpres.
Conform prognozei pe medie durată a modelului global al centrului european (ECMWF), până spre finalul primei decade a lunii martie (9 martie) vom avea parte de o vreme stabilă ca aspect, având în vedere că presiunea atmosferică, cu mici variaţii de la un interval la altul, se va menţine ridicată în cea mai mare parte a continentului, implicit peste spaţiul geografic al ţării noastre.
Din acest motiv, vor predomina zilele însorite, iar precipitaţiile vor fi foarte puţine, trecător ploi în zonele joase şi mixte la munte, astfel încât regimul pluviometric va fi deficitar.
”Sub aspect termic vom înregistra temperaturi mai ridicate comparativ cu mediile multianuale (acestea fiind cuprinse între 3…5 grade în depresiuni şi 9…10 în sud-sud-vest, la valorile diurne şi între -6…-4 grade în estul Transilvaniei şi 1…2 grade în sud-sud-est, la valorile nocturne), astfel estimările indică temperaturi maxime cuprinse în marea lor majoritate între 10 şi 17 grade şi temperaturi minime în general între -6 şi 4 grade, local mai scăzute totuşi la munte, cu menţiunea că în perioada 6 – 8 martie este posibilă o răcire a vremii”, se arată într-o postare publicată pe pagina de Facebook a ANM.
Temperaturi peste normal, iar în a doua jumătate a lunii vin ploile
Estimările meteorologice săptămânale disponibile ale modelului global ECMWF indică până spre mijlocul lunii martie menţinerea unor temperaturi peste normalul perioadei şi a unui regim deficitar al precipitaţiilor, după care pentru perioada 16-30 martie media valorilor termice, dar şi a cantităţilor de precipitaţii să fie mai apropiate de mediile multianuale, ceea ce înseamnă că va creşte probabilitatea unor perturbaţii ciclonice (islandeze sau mediteraneene), respectiv pătrunderi de aer mai reci dinspre nordul Europei.
„Bineînţeles că episoadele de vreme severă care pot apărea ulterior (cantităţi importante de apă, intensificări puternice ale vântului, răciri bruşte, ninsori sau chiar viscole), a căror durată de manifestare este foarte mică, nu pot fi anticipate decât cu câteva zile înainte de producere, adică cu prognoza pe scurtă durată.”, a explicat ANM.
O lună cu vreme schimbătoare
Potrivit meteorologilor, luna martie se află la graniţa dintre anotimpul rece spre cel mai cald, motiv pentru care este considerată o lună extrem de schimbătoare ca aspect, dar şi din punct de vedere termic, în care pot fi alternanţe de zile umede, dar şi reci (ca urmare a pătrunderilor de aer polar dinspre latitudini nordice), precum şi perioade cu vreme însorită şi temperaturi neobişnuit de ridicate (atunci când predomină circulaţiile din sector sudic şi implicit avem un transport de aer cald dinspre nordul Africii).
Recordurile lunii martie
ANM prezintă şi câteva recorduri ale temperaturilor maxime pentru prima decadă a lunii martie: 27,6 grade la Jurilovca (5 martie 1940), 27,5 grade la Bechet (7 martie 2002), 27,5 grade la Focşani (7 martie 2002) şi 27,3 grade la Gurahonţ (9 martie 1975).
Temperatura maximă absolută a lunii martie a fost de +32,8 grade la Odobeşti, în 30 martie 1952, iar minima absolută a fost de -33 grade la Obârşia Lotrului, în 11 martie 2005.
Cea mai caldă lună martie a fost înregistrată în anul 1990, cu o medie naţională a temperaturii aerului de +7,5 (abatere de +3,6 grade faţă de media perioadei 1991-2020).
La polul opus, cea mai rece lună a fost în anul 1987, cu o media naţională a temperaturii aerului de -2 grade (abatere de -5,9 grade faţă de media perioadei 1991-2020).
Cea mai secetoasă lună martie a fost consemnată în 1972, cu o medie naţională a cantităţii de precipitaţii de 12 l/mp (faţă de media perioadei 1991-2020 de 41 l/mp) iar cea mai ploioasă în 1962, cu o medie naţională a cantităţii de precipitaţii de 87,3 l/mp.
