ȘCOALA. Suedia — considerată primul stat european care a digitalizat aproape complet sistemul de învățământ — revine la metodele clasice de predare, readucând în școli pixul, hârtia și manualele tipărite, într-o schimbare de direcție care atrage atenția întregii Europe. Decizia vine după rezultatele slabe obținute de elevii suedezi la testele PISA, evaluarea internațională realizată periodic de OCDE pentru măsurarea competențelor de lectură, matematică și științe ale adolescenților de 15 ani.
Comisia care a analizat cauzele acestui regres a concluzionat că utilizarea excesivă a tehnologiei digitale, atât în școală, cât și în afara ei, afectează capacitatea de concentrare, memoria și procesarea informațiilor complexe. Specialiștii au arătat că mediul digital, bazat pe multitasking și stimuli permanenți, favorizează atenția fragmentată și reduce profunzimea învățării, chiar dacă oferă copiilor o implicare rapidă și aparent mai atractivă.
Reforma a fost susținută de ministrul Educației din Suedia, Carlotta Edholm, care a declarat că elevii suedezi „au nevoie de mai multe manuale și mai puține computere”. La baza acestei decizii stau și concluziile studiului internațional PIRLS 2021, care a evidențiat scăderea competențelor de lectură în rândul copiilor suedezi încă din 2016.
Susținătorii reformei afirmă că tehnologia digitală fragmentează atenția și limitează spațiul mental necesar pentru învățarea profundă. Cu toate acestea, în ciuda declinului înregistrat, Suedia continuă să ocupe o poziție importantă în clasamentele educaționale internaționale, situându-se înaintea unor state precum Germania, Franța și Austria.
Citește și: Ministrul Educației explică de ce se opune interzicerii telefoanelor la școală. Ce propune în schimb
Decizia nu a fost lipsită de controverse
Criticii consideră că eliminarea aproape completă a instrumentelor digitale riscă să transforme școala într-un spațiu rupt de realitatea cotidiană a copiilor. Totuși, ministrul Edholm beneficiază de sprijinul Institutul Karolinska, una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare medicală și științifică din lume, care avertizează că utilizarea excesivă a tehnologiei poate afecta procesul de învățare. Și UNESCO a cerut un echilibru mai atent între inovația digitală și calitatea actului educațional.
Ce spun alți cercetători de elită
Tema a fost comentată și de scriitorul și profesorul italian Alessandro D’Avenia într-un articol publicat de Corriere della Sera. Acesta l-a invocat pe neurocercetătorul portughez Antonio Damasio, autorul volumului Eroarea lui Descartes, susținând că separarea minții de experiența fizică a corpului afectează modul în care oamenii învață și gândesc.
În viziunea lui D’Avenia:
”lectura pe hârtie și scrisul de mână implică organismul într-un mod mai profund, favorizând concentrarea și memoria”.
Autorul amintește și experiența scriitoarei americane Terry Tempest Williams, care, studiind arta mozaicului la Ravenna, a ajuns la concluzia că încrederea în ceea ce vezi și atingi are o valoare esențială pentru înțelegerea lumii. Pornind de aici, D’Avenia propune revenirea la un gest simplu: scrisul de mână practicat zilnic, nu ca obligație școlară, ci ca exercițiu personal de reflecție.
Potrivit acestuia, scrisul de mână reprezintă o formă autentică de prezență și una dintre cele mai puternice legături dintre corp și psihic. Într-o epocă dominată de atenția fragmentată și de dependența de ecrane, mesajul său este clar: fără pix și hârtie, nu pierdem doar competențe de citire sau matematică, ci și o parte importantă din profunzimea experienței umane.
