FISCAL. În timp ce partidele aflate la guvernare în România, PNL și PSD, au reușit să facă front comun la Bruxelles pentru a crește pensiile peste 9% din PIB, în privința micilor antreprenori și impozitarea lor, se pare că fiecare încearcă să arate că celălalt este responsabil. Tema scăderii pragului pentru impozitarea microîntreprinderilor, unul dintre factorii care au dus la suspendarea plății cererii a treia din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Comisia Europeană, a devenit un subiect sensibil pentru coaliția de guvernare.
Liderii PNL și PSD, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, sunt de acord că România trebuie să respecte cerințele impuse de PNRR, dar niciunul dintre partide nu își asumă în mod clar susținerea micilor întreprinzători sau menținerea unor praguri mai favorabile de impozitare pentru aceștia. Problema este cum poate România să convingă Comisia Europeană că trebuie să acorde sprijin pentru întreprinderile mici, care sunt cele mai vulnerabile.
Deși antreprenoriatul românesc se află într-o fază de creștere, impozitele mai mari pentru micii întreprinzători pun presiune pe aceștia, mai ales pe cei aflați la început de drum, care nu dispun de resursele financiare ale companiilor mari.
Proprietarul unui centru de echitație, a trecut deja la impozitarea pe profit din 2024 și se plânge că, deși nu a înregistrat venituri mai mari, plătește taxe mult mai mari. „Am trecut la impozit pe profit și diferența este mare. Nu avem o cifră de afaceri mai mare, doar taxele au crescut. Situația este dificilă pentru noi. Un regim de impozitare mai accesibil pentru micii antreprenori este crucial. Înțelegem că guvernul trebuie să ia măsuri, însă tot companiile mari au profitat de regimul fiscal anterior. Din păcate, guvernul nu are capacitatea de a proteja cu adevărat micii antreprenori care încearcă să se dezvolte,” spune el.
În prezent, în România există peste 400.000 de microîntreprinderi cu cifre de afaceri sub 500.000 de euro, care împreună generează o activitate economică de aproximativ 70-80 miliarde de lei pe an și angajează aproape 2 milioane de oameni. Aceste firme, care reprezintă peste 70% din companiile active din România, sunt cele mai vulnerabile la șocuri fiscale și crize economice.
