OPINII. Fostul politician Marius Pașcan, un om foarte bine informat despre istoria tumultuoasă a relațiilor dintre România și Rusia, și-a expus public pozițiile critice față de anumite politici ale Uniunii Europene. El subliniază că nu este „putinist” și că își dorește o Uniune Europeană bazată pe cooperare, respect pentru națiuni și păstrarea identităților culturale.
„Nu sunt „putinist”! Spre deosebire de cei care nu știu despre cele 13 invazii și atacuri, de-a lungul istoriei, ale rușilor asupra României și cât rău ne-au făcut, fără excepție, mă consider avizat și foarte bine documentat. Așadar, ferească-ne Dumnezeu de cea de a 14-a potențială cotropire rusească!
Consider însă, atâta vreme cât voi putea fi un om liber, că îmi pot exprima opiniile care sunt în disonanță cu anumite politici ale Uniunii Europene, pe care le consider dăunătoare spiritului și civilizației europene.
Susțin o Uniune Europeană a conlucrării, cooperării, respectului națiunilor și a prezervării identităților culturale, a specificului acestora. Nu agreez un conglomerat amorf, gen „Turnul Babel”, spre care se tinde în prezentul debusolant, în care niște „anonimi” ce controlează finanțele și resurse economice suprastatale ne impun, unilateral, prin influențe politice asupra instituțiilor UE, ce să mâncăm, cum să trăim, cum să ne vaccinăm, cum să facem sex, cum să ne educăm copiii și cum avem voie să ne manifestăm la noi acasă, în timp ce respectivii se supra-îmbogățesc și utilizează profitabil tocmai resursele națiunilor.
Nu sunt de acord cu ipocrizia politică prin care, la nivelul UE, se vorbește oficial și prin tratate de drepturi egale, de principii coezive, de reducerea decalajelor dintre statele bogate și cele sărace, însă, în realitate, prin resurse alocate discriminatoriu și politici fiscale care îi favorizează pe cei bogați, decalajele nu doar că se păstrează, ba chiar sporesc. Adică, funcționează, practic, politica statelor de rangul doi și o evoluție a Uniunii Europene în mai multe viteze, astfel încât cetățenii din statele de rangul doi nu vor ajunge niciodată la nivelul de trai al statelor de rangul întâi. De aici, migrația economică a forței de muncă, crizele demografice și depopularea statelor de rangul doi.
Dacă doriți un exemplu mai mult decât evident în această privință, analizați și cercetați documentat situația agriculturii românești în competiția de la nivelul Uniunii Europene.
Nu pot fi de acord cu agresivitatea și conflictualitatea cultivate politic privitoare la LGBTQ și transgenderism, care sunt abordate și impuse fortuit în agendele educației, media și prin manifestări culturale consecvente, uriașe ca resurse și promovare, în detrimentul valorilor culturale conservatoare, religioase sau tradiționale. Cu atât mai mult, îndoctrinarea copiilor din fragedă pruncie în acest sens.
Și aș mai avea multe de spus în privința pozițiilor mele disonante cu ideologiile, doctrinele și politica la modă astăzi la nivelul UE. Nu înseamnă însă că aș fi antieuropean, rusofil, ori că aș acționa subversiv sau aș submina în vreun fel poziția României în Uniunea Europeană.
În actualul context geopolitic instabil și belicos, România nu are nicio șansă de a exista ca entitate statală în afara UE. Rămâne, prin urmare, în mod responsabil, rezonabil, cu demnitate și onoare, să ne susținem identitatea națională, culturală, istorică, cu fruntea sus, stând în picioare, nu în genunchi, să ne apărăm valorile, spirituale, religioase, culturale, să prosperăm economic, fără ca astfel să aducem prejudicii sau să dăunăm cuiva.”
Această opinie subliniază tensiunile existente în cadrul Uniunii Europene, unde unele state membre și cetățenii acestora simt că politicile supranaționale nu reflectă în mod adecvat interesele și identitățile naționale.
